M-am trezit dis de dimineata…Strada e scufundata in
liniste…Se aud doar vrabiile…Si fosnetul vantului…Soarele imi face cu ochiul
printre copaci. Totul e in culori tari. Verdele e atat de adanc ca-mi vine sa
ma arunc in iarba ca-n mare.
Imi simt zambetul in fiecare celula si aproape simt ca ma
ridic de pe sol. Momentele astea sunt rare, dar cu atat mai de pret.
Ma intorc de la piata cu verdeturi. Si paine. Si flori.
Florile sunt prezente peste tot in viata mea. Chipuri multicolore… zambete
parfumate.
Casuta mea vesela a inflorit de jur imprejur. E alba si are
ferestre mov.
In gradina, ciresul
povesteste cu lalelele si cu narcisele.
Ne-am facut culcus in spatele casei…Un umbrar cu doua
fotolii si masuta de cafea. Fotolii moi si largi in care sa te cufunzi cu
totul. Cu buchetele delicate de flori galbene, roz si lila. Va spuneam doar ca florile… Alaturi
scranciobul. Imi place cand ma ridici cu el pana pot sa ating cerul.
Miroase a primavara. Si a pamant . Si a cafea. Pe masuta din
umbrar.
Te-ai trezit si tu. Si ma astepti cu zambetul tau cald. Si
ochii tai imi spun atatea cuvinte…Si eu simt ce simplu e totul…
“- Buna dimineata, iubito! “
“- Buna dimineata, dragul meu!”
Cafeaua e atat de buna…Numai tu stii s-o faci asa !
Si eu pe un fotoliu, tu pe un fotoliu…ne cautam sufletele ca
sa ni le mangaiem…ne cautam gandurile ca sa le imbratisam. Zambet si privire.
Nici un alt gest. Nici un alt cuvant. Si stam asa impreuna bandu-ne cafeaua de
dimineata.
E liniste afara si inauntru.
Intr-un tarziu ne cautam mana si strangerea aia puternica e
declaratia noastra de iubire.
“ O zi frumosa, draga mea!”
“O zi frumoasa, iubitule!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu